Campania are drept scop sprijinirea tinerilor orfani care ating varsta cand nu mai sunt admisi sa traiasca in orfelinate si sunt lipsiti de spatiu locativ oriunde in alta parte.

De ce anume ei ? Datele statistice arata ca motivul cel mai frecvent al institutionalizarii copiilor sunt bolile, de tot felul, iar mai mult de jumatate din cei care absolvesc orfelinatele sunt limitati in activitati din motivul maladiilor cronice si, respectiv, nu reusesc sa “faca fata societatii”. Mai mult, in orfelinate sistemul de educatie il lipseste pe copil de initiativa, iar retardul mintal, incapacitatea de a comunica cu cei din jur, agresivitatea si pesimismul sunt doar cateva abateri de la normal. Vulnerabilitatea lor este alimentata de faptul ca ei absolvesc internatele la o varsta frageda, au trait experienta abandonului, au fost abuzati psihologic sau fizic etc.

Toata aceasta stare de lucruri ii afecteaza grav pe multi dintre ei dupa ce absolvesc internatul. Pentru copiii care ies din internate, probabilitatea este foarte mare ca sa devina victime ale traficului. Potrivit unui raport UNICEF, cca. 90 la suta din adolescentii care absolvesc internatele din Republica Moldova, devin victime ale unei organizatii criminale, iar daca nu, atunci ajung vagabonzi si devin o povara pentru societate. Pentru ca nu sunt ajutati de nimeni, doar un procent mic din ei reusesc sa se integreze in societate.

Actiunea de colectare a fondurilor pe care o organizeaza Misiunea Sociala Diaconia, este menita sa sprijine copiii orfani care absolvesc institutiile rezidentiale. Initial se vor identifica 40 de copii absolventi ai internatelor din republica. Dupa aceasta, in functie de fiecare caz in parte, ei vor beneficia de un pachet de servicii sociale (suportul asistentului social, consiliere psihologica, consultanta juridica), de o bursa sociala lunara in marime de cca. 400 de lei (30 de euro), interventii de urgenta (medicamente) si perfectarea actelor in caz de necesitate (buletin etc.). Pentru aceasta avem nevoie de 47 de mii de euro. Remarcam faptul ca fondurile pe care ne propunem sa le colectam in aceasta campanie urmeaza a fi folosite pentru a mari sansele de integrare sociala a acestor copii si a sensibiliza opinia publica in legatura cu problemele lor. Actiunea de colectare a fondurilor pentru sprijinirea copiilor orfani absolventi de internate incepe. Orice fel de donatie este extrem de apreciata! Pot fi jucarii sau hainute, o cutie de biscuiti sau bomboane, donatii in bani, indiferent daca este 5 lei, 10 lei, 50 lei sau 100 de lei.

In aceasta cauza, reclamantul, Vadim Cogut, dupa 27 ani de serviciu militar, a solicitat Ministerului Apararii, alocarea unui apartament cu doua camere. In urma refuzului Ministerului, reclamantul a initiat proceduri judiciare, astfel incat printr-o hotarare definitiva a Curtii Supreme de Justitie, pretentiile reclamantului au fost satisfacute. Ministerul a raspuns ca nu dispune de apartamente libere.

In aceste conditii, in 2001 reclamantul a inaintat o actiune la Judecatoria Centru, prin care solicita achitarea de catre Minister a valorii unui apartament cu doua camere. Instanta a satisfacut pretentiile reclamantului si a obligat Ministerul sa achite reclamantului 83 mii lei (7 133 euro la acea data). Cel din urma a declarat ca nu dispune de aceasta data de surse financiare pentru a executa hotararea.

Ulterior, executorul judecatoresc a emis o dispozitie de plata privind incasarea a 83 mii lei ,000 din contul Ministerului, dar acesta a refuzat din nou sa execute hotararea.

Ulterior, la 1 iulie 2004, reclamantul a depus o cerere la CEDO, prin care se plangea de neexecutarea hotararii, iar la 15 martie 2005, reclamantului i-au fost platiti cei 83 mii lei.

Curtea a considerat ca, in aceasta cauza este vorba despre neexecutarea unei hotarari judecatoresti pe parcursul unei perioade indelungate de timp si a constata in unanimitate, violarea art. 6 § 1 al Conventiei (proces echitabil) si a art. 1 Protocolul nr. 1 la Conventie (protectia proprietatii).

Mentionam ca Guvernul R. Moldova a pierdut deja peste 100 de dosare la CEDO si a fost obligat sa achite despagubiri de circa 1,8 milioane.

Având în vedere creşterile de temperatură înregistrate peste tot în lume, guvernele şi cetăţenii UE consideră încălzirea globală, asociată cu emisiile de gaze cu efect de seră, drept o ameninţare importantă la adresa mediului. UE a depus eforturi semnificative pentru a fi întreprinse acţiuni de remediere a acestei tendinţe la nivel internaţional. Astfel, acţionează pe plan intern pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2012, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto. UE se angajează, de asemenea, să efectueze reduceri şi mai importante în perioada următoare, în cadrul unui efort coordonat global. O soluţie ar fi utilizarea mai eficientă a energiei şi orientarea într-o mai mare măsură a producţiei spre surse regenerabile, slab poluante, din cadrul UE. Pe măsură ce propriile sale rezerve de petrol şi gaz se împuţinează, UE trebuie, totodată, să-şi asigure aprovizionarea cu energie curată, din surse externe fiabile. Pentru a putea face faţă acestor provocări, UE promovează utilizarea energiilor regenerabile, precum energia solară, eoliană sau cea derivată din biomasă, pentru a satisface, într-o proporţie crescândă, nevoile noastre energetice şi şi-a propus, de asemenea, reducerea consumului de energie cu până la 20% până în 2020, printr-o utilizare mai eficientă a acesteia. Pentru a garanta, pe viitor, securitatea aprovizionării, în special cu gaz, din surse externe, Uniunea caută să stabilească relaţii de aprovizionare stabile şi durabile cu ţări bogate în resurse energetice, precum Rusia.

 Viceministrul Economiei si Comertului, Sergiu Sainciuc, a declarat presei ca majorarea se va face pe etape: din 1 decembrie 2007 – pentru functionarii publici, din 1 ianuarie 2008 – pentru toti angajatii din sfera bugetara (circa 210 mii). Ultima majorare va avea loc pe 1 octombrie 2008.

Sainciuc a precizat ca lefurile vor creste diferentiat, in functie de calitatile profesionale ale angajatului. Pina acum, salariul s-a calculat plecind de la salariile grilei tarifare unice, pe cind din 1 ianuarie 2008 acest drept va fi acordat conducatorilor institutiilor bugetare, care vor majora salariile si vor stabili salariile functiei, in functie de fondurile primite de la stat si cele proprii.

In bugetul de stat pe anul 2008 au fost prevazuti 1,72 mlrd. lei in aceste scopuri.

      
      Mihai Sleahtitchi: Intr-adevar, femeile sunt dezavantajate social deoarece in psihologia simtului comun (alias, psihologia poporana) lor – de obicei – le revine un rol subordonat, subestimat si invizibil in fond, asa cum ar fi activitatile menajere, ingrijirea copiilor, prestarea serviciilor de extractie emotionala sau sexuala. Atata timp cat aceasta imagine psihomentala nu va fi „clintita din loc”, femeia va continua sa infatiseze o „roaba a regnului masculin”.
      
      Lucrurile, credem, ar putea sa se schimbe in bine doar din momentul in care familia, scoala, sectorul asociativ si organismele statale ar incepe sa emita in mod asumat, sistematic si in unison unghiuri de vedere potrivit carora femeia si barbatul trebuie sa dispuna in plan social de sanse si drepturi egale.
      
      In plus, aceleasi constructe societale, mai ales, ma refer la sectorul asociativ si organismele statale, vor trebui sa asigure o crestere substantiala a ratei de activitate manageriala a femeii, dupa cum si o crestere spectaculoasa a indicelui de implicare politica a acesteia.
      
      Evident, schimbarea la care m-am referit mai sus va dura mult, chiar foarte mult, de la , aproximativ, 30-35 ani pana la 50-60 de ani care este egal cu durata de viata a doua generatii.
      
      Reporter: Care este, totusi, diferenta psihologica intre femei si barbati si cum aceasta diferenta poate fi luata in consideratie cand vorbim de egalitatea de gen?
      
      Mihai Sleahtitchi: Evident, atunci cand vorbim despre egalitatea de gen, trebuie sa luam in considerare faptul ca barbatul si femeia, reprezentand constructe sau entitati sociale identice, totodata se deosebesc ca fiinte biologice si dispun in anumite situatii de predispozitii diferite. In aceasta ordine de idei expertii spun ca intre barbat si femeie exista tot felul de deosebiri. Eu m-as opri la trei dintre ele.
      
      In primul rand femeia are o intuitie mult mai dezvoltata decat barbatul. In randul al doilea, in situatiile de criza femeile dispun de o concentrare intelectuala cu mult mai buna decat cea a barbatului. In al treilea rand, puterea de seductie comportamentala a femeii este cu mult mai mare decat a barbatului.
      
      Reporter: Foarte multe femei de la noi sunt supuse hartuirii sexuale, mai ales, la serviciu. Care este diferenta conceptuala dintre curtoazie si hartuire sexuala?
      
      Mihai Sleahtitchi: Daca hartuirea sexuala a femeii presupune multiple agasari, cicaleli sau sacaieli de sorginte erotico-trupeasca, atunci curtoazia porneste de la cu totul alte premise psihomorale – amabilitate, complezenta, politete, complianta, empatie, asertivitate.
      
      Desi avem de a face cu doua temperamente comportamentale diferite, va trebui sa recunoastem ca in cazul unor persoane sau grupuri mai speciale, ma refer la cele degradate din punct de vedere cultural sau situate la limita sanatatii psihice, curtoazia poate fi confundata cu hartuirea, iar hartuirea – cu ceea ce este de fapt curtoazie. La fel, este posibil ca o curtoazie exagerata sa fie perceputa – chiar de insii normali din toate punctele de vedere! – in calitate de hartuire, iar hartuirea moderata, bine dozata si controlata – in calitate de curtoazie.
      
      Reporter: Am observat ca femeile care au convingeri feministe reactioneaza foarte prompt la expresii de genul „barbatii si femeile gandesc diferit” sau „barbatii si femeile sunt diferiti”. Cum explicati aceasta reactie?
      
      Mihai Sleahtitchi: Sa stabilim, pentru inceput, ce inseamna „a avea convingeri feministe”. A avea asemenea convingeri, potrivit unui numar impunator de analisti ai scenei sociale, inseamna, in primul rand, sa poti distinge cu claritate intre sexualitate care reda de fapt ansamblul fenomenelor legate de „zbenguielile erotice” ale indivizilor, si sex social, care este ansamblul fenomenelor legate de comportamentul social al barbatilor si femeilor. In al doilea rand, inseamna sa denunti cu vehementa raporturile de supunere a femeilor fata de barbati. Si aceasta mai inseamna sa lupti cu inversunare si de o maniera legala contra tuturor manifestarilor de discriminare sexuala, fie ca este vorba de selectia profesionala, de managementul carierei, de admiterea la studii, de stabilirea drepturilor salariale sau de ocuparea functiilor publice.
      
      Asa cum feminismul protesteaza impotriva considerarii femeilor ca o categorie subordonata sau, in alti termeni, ca o „minoritate subdezvoltata”, este evident ca punctul forte al acestui curent rezida in ideea de egalitate formala a barbatilor si femeilor. Nimic mai scump decat aceasta egalitate! Nimic mai important decat anihilarea falocratismului si a sexismului, decat recunoasterea faptului ca misoginismul si stereotipurile sexuale sunt stari de spirit ce urmeaza a fi eradicate cat mai curand posibil!
      
      Acestea fiind spuse, putem lesne realiza de ce „femeile care au convingeri feministe” reactioneaza atat de dureros la expresiile de genul „barbatii si femeile gandesc diferit” sau „barbatii si femeile sunt diferiti”!
      
      Reporter: Cum credeti, pe cat este de necesar un concept national de promovare a egalitatii de gen?
      
      Mihai Sleahtitchi: Consider ca Republica Moldova are nevoie de un Concept National de Promovare a Egalitatii de Gen. Acest document, indubitabil, nu va repeta intru totul modelele existente in strainatate.
      
      Reporter: Este mass-media din R. Moldova un instrument de manipulare in directia promovarii unei superioritati a barbatului fata de femeie?
      
      Mihai Sleahtitchi: Intrucat mass-media din R. Moldova, luata in ansamblu, inglobeaza o multitudine de oameni pentru care notiunea de gender reda un fel de terra incognito si a caror educatie continua sa se afle sub imperiul unor referentiale axiologice desuete, ar fi eronat sa se creada ca ea a incetat sa vada in barbat un dominator exclusiv, interesul major reducandu-i-se la problematica relatiilor sociale legate de sex. Lucrurile, in general, continua sa evolueze pe vechi. Ca si mai inainte, majoritatea materialelor inserate in paginile ziarelor sau revistelor, in programele televiziunilor private sau de stat fac abstractie de ceea ce se cheama „paritate sociala femee-barbat”, ele orbitand – cu precadere – doar in jurul unui chip, cel al masculului omniprezent.